Se știe că atunci când începi 10 lucruri în același timp nu termini niciunul cu bine. Așa a fost și în cazul meu anul trecut. Pe Goodreads mi-am stabilit un reading challenge de 10 cărți, care bineînțeles l-am îndeplinit în proporție de 70%. Pe parcursul anului am mai distribuit pe instagram o parte din cărțile pe care le-am citit, iar azi, aici voi face o totalizare a tot ceea ce-am citit și voi selecta câteva cărți pe care aș putea să le recomand.
1. F. M. Dostoievski - Frații Karamazov (Vol I&II)
” - Ascultă, Piotr Ilici, aș vrea să te întreb ceva:ai furat vreodată în viața dumitale?
- Ce întrebare-i asta?
Numai așa, din curiozitate! Bunăoară, un lucru care nu-ți aparține, pe care-l vezi spânzurând în buzunarul cuiva?... Nu vorbesc de banii statului, fiindcă toată lumea își vâră mâinile-n ei, și bineînțeles că și dumneata...
- Du-te dracului!” Vol II
Aș putea înșirui pagini întregi cu citate și lucruri interesant din cele două volume a lui Dostoievski, care mi-i atât de drag. De fiecare dată când terminam un roman al acestui scriitor ziceam ”Ăsta e cel mai bun, sau ăsta e favoritul meu”. Iar acum cu siguranță nu voi da greș când voi spune că e cartea mea preferată. Dragostea, credința, divinitatea, relația părinți-copii, viata, toate descrise de marele scriitor în secolul XIX mai sunt valabile și azi. Acțiunile ce se petrec sunt imprevizibile iar finalul e foarte neașteptat. O recomand cu mare drag!
2. Auschwitz - fabrica morții - Ota B. Kraus, Erich Kulka
3. Am fost medic la Auschwitz - Miklos Nyiszli
”Fasciștii nu și-au dus crima până la capăt. Armata Sovietică a salvat popoarele Europei centrale de urgia fascistă și de exterminarea fizică. Dacă n-ar fi fost Uniunea Sovietică și înaintarea victorioasă a Armatei Sovietice, țara noastră s-ar fi transformat într-un ”singur lagăr de concentrare, iar camerele de gazare - fabrici ale morții - ar fi fost niște simple filiale ale lui I.G. Farben, societate pe acțiuni””.
Nu știu de ce am ales acest pasaj ca reprezentativ din cele două cărți, deși este unul destul de subiectiv, pe tema căruia am avut multe dezbateri pro și contra. Cărțile au fost scrise pe baza mărturiilor supravețuitorilor de la Auschwitz.
”Am fost medic la Auschwitz” sunt mărturiile unui medic evreu din Oradea, și poate de aceea emoția a fost mai profundă. E mult prea greu să vorbesc despre aceste cărți care descriu, cel mai crud, dezastruos și mai trist moment al istoriei, holocaustul, și care-ți fac ”pielea de găină” atunci când vezi suferințele unor oameni nevinovați. Istoria nu a fost preferata mea în liceu, dar aceste cărți m-au pus serios pe gânduri și mi-am pus ca scop să citesc mai multe cărți aferente acestui subiect, dar și deportărilor ulterioare din Siberia.
Multumesc pentru recomandare și pentru cărți!
4. Se numea Sarah - Tatiana de Rosnay
” Ții în mână cutia Pandorei. Uneori,e mai bine să n-o deschizi. Uneori, e mai bine să nu știi”
Același subiect, holocaustul. Aici e despre soarta evreilor din Franța, eroina fiind o fetiță evreică de 10 care a fost arestată la miezul nopții, împreună cu părinții, de către poliția franceză. Cartea este parțial bazată pe fapte reale. Subiectul fiind relatat cu povestea unei tinere jurnaliste care a trebuit să realizeze un articol despre razia de la Vel`d`Hiv cu ocazia comemorării a 60 de ani de la acest eveniment. Cartea m-a impresionat foarte mult, chiar dacă are un subiect trist și un final neașteptat din care mulți avem ce învăța.
5. Via Mala - John Knittel
”Praful e un lucru nobil. Măturatul, spălatul și lustruitul exagerat e o boală elvețiană, moștenirea multor generații de mici burghezi, veniți pe lume cu măturoiul în mână. Fără puțină dezordine, viața e plictisitoare. Mătura e simbolul mediocrității. Mentalitatea burgheză de azi trasformă casele în copiile unor clinici sau clădiri publice. Idioții lui Carlyle caută peste tot microbi, și trec cu vederea lucrurile frumoase”.
Cartea are ca subiect istoria unei familii elvețiene, unde puterea deciziei, a banilor și a controlului absolut o are ”capul familiei”, iar violența era în capul mesei. E o carte oarecum bună, dar care nu m-a făcut să o citesc cu ”genunchii la gură”.
Pentru anul curent mi-am făcut un alt reading challenge pe care sper să-l duc la final, deși timpul nu e prietenul meu cel mai bun.
Și vorba aia ” decât să-ți bagi nasul în treburile altora, mai bine bagă-l într-o carte”
” - Ascultă, Piotr Ilici, aș vrea să te întreb ceva:ai furat vreodată în viața dumitale?
- Ce întrebare-i asta?
Numai așa, din curiozitate! Bunăoară, un lucru care nu-ți aparține, pe care-l vezi spânzurând în buzunarul cuiva?... Nu vorbesc de banii statului, fiindcă toată lumea își vâră mâinile-n ei, și bineînțeles că și dumneata...
- Du-te dracului!” Vol II
2. Auschwitz - fabrica morții - Ota B. Kraus, Erich Kulka
3. Am fost medic la Auschwitz - Miklos Nyiszli
”Fasciștii nu și-au dus crima până la capăt. Armata Sovietică a salvat popoarele Europei centrale de urgia fascistă și de exterminarea fizică. Dacă n-ar fi fost Uniunea Sovietică și înaintarea victorioasă a Armatei Sovietice, țara noastră s-ar fi transformat într-un ”singur lagăr de concentrare, iar camerele de gazare - fabrici ale morții - ar fi fost niște simple filiale ale lui I.G. Farben, societate pe acțiuni””.
Nu știu de ce am ales acest pasaj ca reprezentativ din cele două cărți, deși este unul destul de subiectiv, pe tema căruia am avut multe dezbateri pro și contra. Cărțile au fost scrise pe baza mărturiilor supravețuitorilor de la Auschwitz.
”Am fost medic la Auschwitz” sunt mărturiile unui medic evreu din Oradea, și poate de aceea emoția a fost mai profundă. E mult prea greu să vorbesc despre aceste cărți care descriu, cel mai crud, dezastruos și mai trist moment al istoriei, holocaustul, și care-ți fac ”pielea de găină” atunci când vezi suferințele unor oameni nevinovați. Istoria nu a fost preferata mea în liceu, dar aceste cărți m-au pus serios pe gânduri și mi-am pus ca scop să citesc mai multe cărți aferente acestui subiect, dar și deportărilor ulterioare din Siberia.
Multumesc pentru recomandare și pentru cărți!
4. Se numea Sarah - Tatiana de Rosnay
” Ții în mână cutia Pandorei. Uneori,e mai bine să n-o deschizi. Uneori, e mai bine să nu știi”
Același subiect, holocaustul. Aici e despre soarta evreilor din Franța, eroina fiind o fetiță evreică de 10 care a fost arestată la miezul nopții, împreună cu părinții, de către poliția franceză. Cartea este parțial bazată pe fapte reale. Subiectul fiind relatat cu povestea unei tinere jurnaliste care a trebuit să realizeze un articol despre razia de la Vel`d`Hiv cu ocazia comemorării a 60 de ani de la acest eveniment. Cartea m-a impresionat foarte mult, chiar dacă are un subiect trist și un final neașteptat din care mulți avem ce învăța.
5. Via Mala - John Knittel
”Praful e un lucru nobil. Măturatul, spălatul și lustruitul exagerat e o boală elvețiană, moștenirea multor generații de mici burghezi, veniți pe lume cu măturoiul în mână. Fără puțină dezordine, viața e plictisitoare. Mătura e simbolul mediocrității. Mentalitatea burgheză de azi trasformă casele în copiile unor clinici sau clădiri publice. Idioții lui Carlyle caută peste tot microbi, și trec cu vederea lucrurile frumoase”.
Cartea are ca subiect istoria unei familii elvețiene, unde puterea deciziei, a banilor și a controlului absolut o are ”capul familiei”, iar violența era în capul mesei. E o carte oarecum bună, dar care nu m-a făcut să o citesc cu ”genunchii la gură”.
Pentru anul curent mi-am făcut un alt reading challenge pe care sper să-l duc la final, deși timpul nu e prietenul meu cel mai bun.
Și vorba aia ” decât să-ți bagi nasul în treburile altora, mai bine bagă-l într-o carte”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu