#jurnaldeexpat 2 ani de când am luat avion spre Olanda cu bilet doar dus

    Mi-a venit recent notificare despre 1 an de la mutarea în Olanda. Ei bine s-au făcut deja 2 ani și o lună de Olanda, dar eram la dubii dacă vreau sau nu să scriu un articol despre ce s-a întâmplat în acest ultim an. 

    Și pentru că știu că aceste articole sunt citite în mare parte de prietinii foarte apropiați și rude, here we go (nu știu o versiune în română pentru această expresie). Desigur că avem și o noutate pentru cititorii fideli. Stai până la final.

Și pentru că suntem aici, primul lucru va fi: 

Limba 

    Pe scurt: mă bâlbâi tot mai mult și mai des când vorbesc în limba română, folosesc multe englezisme, rusisme și chiar cuvinte în olandeză (uneori, nu foarte des). Uneori numesc 4-5 obiecte din jurul meu până ajung să găsesc denumirea corectă pentru cel căutat. Chiar dacă citesc cărți preponderent (aici am stat 20s ca să-mi amintesc acest cuvânt) în limba română am lapsusuri enorme când vine vorba de comunicare. 

Dar noutățile bune vin de la olandeză: Încă NU vorbesc olandeză. 😀

Știu olandeză echivalent cu timpul pe care îl aloc pentru învățare, aprox 10 min pe zi. Progresele mari încă se văd doar la piață unde știu să le spun că vreau Half kilo champignons și dacă vreau acest jumătate de kilogram de ciuperci Witte of bruin (albe sau maro) și să cer Tien van L, asta când vreau 10 ouă de mărime L. Nu m-am înscris la un curs de olandeză încă, dar mă bate gândul pentru atunci cand termin Duolingo. Vedem, vă țin la curent. 

Transport

Obișnuiam să călătorim cu mașina, știam că trenul e scump aici (auzisem, nu am căutat eu personal).

În luna mai au venit surorile și mătușa mea în vizită, și pentru că eram o gașcă mai mare am căutat pentru prima dată cum stă treaba cu trenurile. Eram 4 adulți (mă rog 3 adulți și o adolescentă) am cumpărat bilet de grup cu urcare și coborâre la orice stație între Enschede - Zwolle și la ce oră vrem noi , exceptând orele când pleacă și vin oamenii de la muncă, ceea ce pentru noi era perfect, nici nouă nu ne place aglomerația.

Ei bine, de atunci iubesc trenurile olandeze și îmi place să călătoresc cu trenul. Curat, punctual, de fapt foarte punctual, ușor de organizat și relativ ieftin pentru grupuri mai mari.

Interacțiuni cu autoritățile

Ai nevoie să mergi la medicul de familie (GP) scrie în chat să vezi dacă chiar e de dus sau poți lua acasă un paracetamol și un spray nazal. 

Ai nevoie de ceva de la primărie: scrie un email și a 2 zi ai scrisoare acasă cu ceea ce ai nevoie. 

Vrei să faci certificat de naștere la copil programează-te online la primărie și dacă părinții au același nume de familie după căsătorie vine certificatul acasă, în caz contrar mergi să dai cu subsemnatul că ești de acord ca, copilul să ia numele partenerului. 

Ai născut, nu trebuie să faci nimic, toate instituțiile știu de tine: Medicul de familie în 3 zile îți trimite felicitare și îți spune să-i contactezi dacă ai nevoie, consultantul de la centrul pentru copii vine acasă să vadă dacă ești ok sau ai nevoie de ceva suplimentar. 

Dacă e ceva de plătit nu-ți fă griji: spitalul, kramzorg(centrul de îngrijire pentru copii), GP toate trimit facturile la asigurare și după în decurs de câteva luni asigurarea își ia singură banii din cardul tău.

Dacă vrei să duci copilul la creșă, foarte bine, fă-ți programare cu un an înainte. Și vezi că te costă mult, chiar dacă statul îți acoperă cam 70% din cheltuieli, în funcție de venituri.

După cum vedeți scriu și vorbesc mult din perspectiva unui om care are copii. 

Ei bine, acest articol vine și cu o Noutate: În acest ultim an am devenit părinți. Avem o fetiță minunată de 7,5 luni (la momentul scrierii).

De 7,5 luni lucruri pecum #grădinadela13, plante de cameră, cărți, sport, trasee lungi cu bicicleta au ajuns pe plan secund secundului, dacă putem spune așa. Mi-am dezvoltat un nou hobby schimbat de scutece. Și vă spun cu toată sinceritatea că e a dracului de frumos.

Alte noutăți:

Am început să fac pâine cu maia, la întâlnirele cu expați așa și nu am ajuns încă, am schimbat salonul la care merg pentru pensat și epilat (asta pentru cititorii fideli, am povestit în articolul trecut ce întâmplări am avut).

Adds: nu, nu mi-a dat nimeni bani să scriu acest articol

Acest articol a fost scris din timpul care era alocat scrierii tezei mele de doctorat (între ora 05 - 07, duminică dimineața), dar așa cum uneori am nevoie să scriu și pentru suflet, avem un articol pe blog.

Un an de când am luat bilet la avion cu destinația - Olanda

365 zile, s-au făcut pe 29 septembrie, de când am aterizat în Olanda, cu bilet la avion într-o singură direcție.

”Acesta ar fi trebuit să fie un articol de spre bani și de câți bani e nevoie pentru a locui decent în Olanda,  daca au trecut deja 5 luni de Olanda și am adunat  suficient material.”- asta am început să scriu pe data de 11 martie a.c., dar am lăsat baltă din câteva motive:  

1. oamenii nu mai citesc bloguri, preferă conținutul video - scurt (adică tik-tok, reels),

2. pentru cine aș scrie? (asta fiind mai mult o scuză ca să nu scriu), Scriu pentru mine prima dată, dar eu știu că sunt 5 persoane care citesc de fiecare dată ce scriu ceva. Una dintre cei 5 chiar mă intreabă la fiecare discuție când e următorul articol despre Olanda și de ce nu mai scriu?. Acest articol e dedicat celor 5 cititori fideli ai mei, care sunt îmi sunt prieteni/rude în viața reală.

3. Sunt prea leneșă și îmi place să procrastinez. 

Și iată-ne aici după mai bine de 1 an de când m-am mutat cu traiul în Olanda.

Acest articol va fi despre impresii generale, activități, adaptare și poate întâmplări neobișnuite pe care le-am avut aici.

Nu am recitit ce am scris în primile 2 articole, dar dacă mă repet, vă rog să mă scuzați.

- Acte, birocrație, instituții ale statului.

Toate cele de mai sus sunt practic inexistente. Singura deplasare la o instituție a statului a fost pentru a face BSN (Basisregistratie Personen), un fel de CNP. După ce ai obținut acest număr îți poți rezolva orice problemă online, iar statul comunică cu tine prin scrisori. 

- Asigurare medicală, medic de familie, dentist.

Pentru fiecare de mai sus ești direct responsabil. Pentru început trebuie să-ți faci  asigurare medicală privată obligatorie (angajatorul nu plătește pentru tine asigurare medicală, așa că nu ești ”asigurat de stat”, doar dacă ești student sau ai sub 18 ani și ești asigurat pe baza asigurării părinților. 

După ce ai asigurarea, deja poți începe să dai email-uri sau telefoane pentru a te înscrie la un medic de familie (GP - general practice, cu i se spune aici) și dentinst, cu un pic de noroc după cel puțin 1o emai-uri/telefoane poate prinzi și tu un loc liber undeva. 

Dacă te gândești că tu ai asigurare privată și poți merge oricând la medic, vreau să te anunț că ești pe calea greșită: pentru a nu abuza de sistem, statul s-a asigurat că nu mergi pentru cea mai mică durere de unghie la GP, așa că în fiecare an primii 385 euro îi plătești din propriul buzunar ( de parcă asigurarea nu tot de acolo o plătești 😋). Pentru dentist, anual ești asigurat cu 250 euro, dar la fiecare vizită asigurarea acoperă doar 70% din costul procedurii, restul din propriul buzunar. Am uitat să specific asigurarea minimă obligatorie costă aprox. 125 euro/lună + 10 euro/lună asigurare pentru dentist (cea din urmă fiind la discreția fiecăruia, dar totuși recomandată).

De menționat: Cu medicul de familie tot nu te vezi prea des, iar dacă ai nevoie de medicamente, cu motiv întemeiat, mergi la farmacie, acolo știu deja de ce ai nevoie. Adică GP-ul a trimis la farmacie ( la famacia la care ești înscris, nu oricare) rețeta cu medicamente.

Iar la dentist, nu trebuie să suni pentru programare, te caută ei de 2 ori pe an pentru igienizare, doar nu așteptăm să faci carii și să ne coste mai mult (și pe noi, și statul)

- Limba

Dacă anul trecut mi se părea imposibil să rețin macăr un cuvânt în neerlandeză și făceam mare tragedie din asta, ei bine: Mesdames et messieurs, nu este cazul deja. Cu minim efort ( 5-10 minute zilnice de exersat pe Duolingo), deja mă înțeleg cu vânzătorii de la piață, mai ales când sunt reduceri: Aardbeien, acht euro per doos, (Căpșune, 8 euro pentru o cutie). 

Acum mă întreb cum era progresul dacă depuneam mai mult efort?

-  Niște situații mai amuzante pe care le-am avut în acest an (dacă tot ați citit până aici): 

Nu am putut cumpăra alcool (bere și vin) de la magazin pentru că nu aveam buletin cu mine. Eram 3 adulți la cumpărături și pentru că eram singura fără buletin și nu puteam demonstra că am 18+ nu ne-au lăsat să cumpărăm nici măcar o sticlă cu vin. 

Am fost la un salon să mă epilez cu ceară, așa ca un ”om normal”. (Context: am fost la pensat și vopsit la acest salon, și mi-am făcut programare pentru ziua următoare la epilat cu ceară). A doua zi am ajuns la programare, fata care a pregătit totul pentru procedură s-a chinuit cam 30 min să-mi epileze un picior, fără succes, și am aflat că de fapt salonul nu prestează asemenea servicii și nu poate să-și ducă munca la final. Bineînțeles, Administrația salonului s-a scuzat, s-au oferit să-mi facă o procedură gratuită dacă tot au eșuat cu prima procedură și bla bla bla. 

Dacă sunteți curioși dacă mai merg la ei la pensat: Da, mai merg, pentru că sunt foarte aproape de casă.

Acest  articolo NU a fost despre impresii generale, activități, adaptare și poate întâmplări neobișnuite pe care le-am avut în Olanda după 1 an aici.

Mai mult despre cum funcționează lucrurile într-o societate capitalistă și îmi dau seama că asta anume asta a introvertul din mine. De ce introvertul: pentru că am reușit cu succes să mă prefac că am uitat în fiecare lună de Meet and greet-ul, organizat de centrul de expați din oraș, fix din motivul că nu vreau să interacționez cu oamenii.

Îmi place? 

Da, ador să nu interacționez prea mult cu oamenii, dar mi-e dor de Cluj fix pentru a interacționa cu oamenii. Paradox 😃,  știu.

Ca bonus: ador vremea olandeză: ploaie, cât mai multă să fie, deși a fost mai puțină de cât mă așteptam.

Pentru că eu nu știu despre ce aș putea scrie într-un viitor posibil articol, las deschis la comentarii, sugestii, păreri.

#jurnaldeexpat: Cum a trecut prima lună în Olanda

Inițial am vrut să scriu în titlul acestui articol ”jurnal de emigrant”, dar nu am simțit că termenul este unul potrivit pentru noi sau situația noastră.

Dar care e diferența dintre un expat și un emigrant, Lucia? (Poate vă întrebați voi sau chiar dacă nu vă întrebați, eu tot vă zic). 

Am preluat acest pasaj de la BBC care zice astfel: Expat este folosit în cazul persoanelor cu studii care lucrează în străinătate, practic lucrează în fucție de pregătirea profesională pe care o au. Emigrant este folosit în cazut celor care au poziții mai puțin privilegiate. (ex. un muncitor în construcții venit din Asia este considerat emigrant). Termenii fiind folosiți adesea ca instrument politic. Și dacă sincer, sună mai fancy :) 😀

Dacă tot ne-am clarificat cu termenii, vă pot zice că eu nu mă simt nici expat, nici emigrant - aș putea rămâne chiar la opțiunea de călător, pentru că eu încă nu am găsit acel loc unde să mă simt ca ”peștele în apă”.

Dar cum a fost prima lună într-o țară nouă?

    Pentru mine s-a făcut o lună în Olanda pe 29 octombrie. Procesul de mutare a început încă din luna mai când deja era clar că ne vom muta.

    Din luna iunie a început procesul de căutare a unei locuițe care a durat pânăla 15 august, când am reușit, cu un pic de noroc, să prindem un apartament tare drăguț în centrul unui oraș din Estul Olandei, pentru noi locația nu era una importantă și cum Olanda e o țară mică ne-am bazat pe acest fapt pentru a fugi de aglomerația vestică și a ne spori șansele de a găsi mai repede o locuință. Eu nu am participat fizic la acest proces de căutare, dar a fost unul anevoios și greu: 

- pentru a aplica la o locuință ai nevoie de: un contract de muncă de minim 1 an sau pe o perioadă nedeterminată (majoritatea locuințelor se închiriază pentru cel puțin 1 an, nemobilate, astfel se asigură proprietarii că-ți va pieri cheful de mutat prea curând :)); un depozit echivalent cu prețul chiriei pentru  1-2 luni  în fucție de agenție.

- iar pentru a te angaja ai nevoie de BSN (burgerservicenummer - cod numeric personale de rezident), pe care îl poți obține pe baza contractului de închiriere a locuinței. Și totul se învârte într-un cerc închis, mai mult sau mai puțin. 

Dar poți obține și un BSN pentru nerezidenți, în general pentru cei care planifică să stea maxim 4 luni în Olanda astfel poți intra în cercul căutărilor și a integrării în Olanda.

Pentru că deja aveam chiria eu am obținut un BSN foarte rapid: m-am programat încă de a Cluj (pentru că durează) pentru data de 12 octombrie - pe 14 octombrie am primit scrisoare în care aveam deja oferit BSN-ul iar pe 16 am primit accesul pentru DIGID (platforma în care comunici cu statul pentru taxe și impozite - pe scurt: platforma în care dai bani la stat sau primești). 

Pe baza BSN-ului ne-am făcut cont bancar, asigurare medicală (una basic de 123 euro care include și stomatologia) urmează să găsim un medic de  familie și să ne înscriem la farmacie. În această perioadă de o lună am văzut  singură farmacie în tot orașul.

Și uite așa a trecut o lună, nici nu înțelegi când. 

Ce-mi place în Olanda? 

- Atmosfera, oameni care își văd de treaba lor ( de fapt ast era și la Cluj), locurile foarte bine amenajate, acces rapid la o plimbare în afara orașului de parte de zgomotul mașinilor.

- Reciclarea (care se face în 6 ”fracții” să le zic așa, carton/hârtie, ambalaje de plastic, PET-uri care se duc la puncte de colectare și pentru care primești 0,15 euro/bucată, sticlă, gunoi biodegradabil și mixt; Pentru ultimile 2 se percepe o taxă de 1 euro pe fiecare pungă aruncată și ai acces să arunci pe bază de card.

- Mers mult pe bicicletă și în siguranță;

- Poșta,. Îți depui scrisoarea/coletul când vrei în zone speciale apropiate de casă, la orice oră vrea sufletul tău și primești în același mod (la Cluj am obosit să aștept după FAN mai ales în perioada când livarm pachete cu lumânări, dar era partea bună cu Sameday care au rămas the best pentru mine la acest capitol) - așa o mică paranteză.

- Casele cu geamuri dezgolite, ador să privesc pe geam și să observ cum și-au amenajat oamenii colțișorul - curiozitate socială o numesc eu; Și am observat că olandezii chiar se pricep la decorațiuni și amenajări interioare.

 Ce nu-mi place aici?

- Limba! Limba! Limba! chiar dacă majoritatea oladezilor vorbesc engleză pentru mine e foarte straniu și greu să învăț și să pronunț cuvintele olandeze.

 Ex. Zij zijn zijn zoons! (Ei sunt fiii lui). Good luck, Lucica! poate în 10 ani prinzi și tu ceva.

- Eu venind dintr-o țară socialistă (fie că zici de Republica Moldova sau de România) am intrat într-un capitalism absolut, unde dacă vrei ceva trebuie să plătești și asta e înspăimântător uneori, dar în schimb totul merge la superlativ. 

-Vremea? Nu, vremea îmi place deocamdată. Ador ploaia, ador să mă plimb prin ploaie, deci e perfect.

Poate mi-au mai scăpat lucruri, dacă credeți că aș mai fi putut completa cu ceva, vă rog să lăsați în comentarii și voi continua data viitoare.

 
Pentru luna viitoare vreau să vorbesc despre cheltuielele pe care le avem lunar aici. Aștept să văd dacă e de interes subiectul sau puteți propune voi despre ce vreți eu să scriu, iar voi să citiți.

Țară veche, țară nouă!

Ne mutăm din România!

Sunt oameni!

Sunt oameni fericiți și împliniți la ei acasă, sunt oameni care pleacă din necesitate, sunt oameni fericiți și chill în bula lor și sunt oameni fericiți pe vârful Everestului, sunt oameni care iubesc provocările și sunt oameni care doar pleacă, sunt oameni care își doresc alt viitor pentru copiii lor și sunt oameni care-și construiesc fericirea din ce au lângă ei. Sunt oameni care rămân și sunt oameni care pleacă! 

Sunt oameni!  

Am venit în România acum 9, în această perioadă am locuit 4 ani la Bacău și alții 5 la Cluj-Napoca, iar acum a venit vremea pentru o altă schimbare. 

Nu este ușor să plecăm și să lăsăm Clujul, care a devenit între timp a doua noastră casă, nu este ușor să renunțăm la viața socială de acolo, la toate activitățile noastre culturale, sportive sau chiar la rutina de acolo, dar cine nu riscă, nu bea șampanie. 

Aș fi putut folosi mai degrabă expresia ”e greu” în loc de ”nu e ușor”, dar nu, nu  e greu - e doar o alegere. Greu e să pleci alungat de război sau de vreo boală grea sau chiar de o epidemie căreia lumea ”civilizată” i-a dat de cap de vreo 10 ani. Greu e să pleci atunci când nu ai altă alegere!

Viața nouă, rutină nouă, activități noi, stil de viață nou - ne plac provocările și o acceptăm și pe aceasta în viața noastră. 

Cum am luat această decizie și care au fost motivele care ne-au deteminat să facem acest pas sunt un subiect aparte.

Ne mutăm în Olanda!

Prima dată am vizitat Olanda în 2016 cu niște prieteni, în timpul stagiului Erasmus (Taniuș, Salut! știu că vei citi aceste rânduri și Salut, Anatol - nu știu dacă vei citi). Mi-a plăcut, a fost dragoste la prima vedere! Urmăream și încă urmăresc mulți instagrameri/bloggeri (cunoscuți din Md și Ro) care s-au mutat aici, îmi plăcea ceea ce vedem la ei, dar niciodată nu m-am gândit că vom face acest pas spre mutare aici atât de curând. Dacă stau să mă gândesc mai bine, nu urmăresc oameni care s-au mutat în alte țări, nu eram curioasă, nu mă interesa - aici deja e vorba de puterea gândului și de a atrage în viața ta doar ceea ce-ți dorești cu adevărat, dar acesta e deja un alt subiect, la care noi, muritorii de rând, nu ne pricepem.

Revenind. Sunt etuziasmată și anxioasă în același timp. Nu știu ce ocupații voi avea, nu știu cum va fi cu adaptarea  și cu limba, dar toate luate împreunăc sună al naibii de interesant. 

Și acum întrebare pentru cei care au ajuns până aici cu cititul:

V-ar plăcea să povestesc aici pe blog despre  experiența mutării, acte necesare pentru a trăi legal, cumpărturi, viață socială, timp liber și alte chestii?

M-am gândit să fac lunar (sau bilunar, de fapt nu, 1 la 2 luni am vrut să zic) câte un raport din viața de expat. Câți dintre voi ați citi aceste chestii și cât de utile credeți că vor fi?

Mulțumesc anticipat pentru feedback!

Eu și blogul meu vrem să revenim în forță!

 Welcome Back!